Friday, September 18, 2009

Make me lose control II

Ziua trecuse greu. Parca timpul se incapatanase sa stea pe loc. Ajunsese prea devreme. Inima ii batea sa-i iasa din piept. Delayed. Se uita mecanic la ceas 23:40. Ar fuma o tigara. In spatii inchise nu se fumeaza, nu se mai fumeaza. Grozav. Acum s-a gasit sa ninga.

Se uita la chipurile oamenilor. Toti asteapta. Unii asteapta sa plece, altii asteapta ca si el. Dar el inca nu stie ce inseamna fericirea sa astepte alt om, altul decat el. Alt om! Iese afara.  Aerul rece ii taie fata si-l trezeste din visare. Nu se gandise la nimic, venise mecanic. Ii trecea acum prin cap ca putuse macar sa ia o floare. Se vedea pe el cu o floare in mana asteptand. Oricum nu-i plac florile. S-ar fi putut insa agata de ceva, ar fi putut deschide o conversatie. Toate i se pareau banale, stupide, nepotrivite. Statea acolo cu ochii atintiti la zapada ce cadea neincetat. Vazuse clipa asta de atatea ori. Acum, in fata situatiei, totul parea insa ireal. Nu stia cand trece timpul. 1:30am.  Chipuri straine incepusera sa apara. O vede de departe, surazatoare, pasind vioi. Parca toata vremea asta care trecuse o facuse mai frumoasa. Ii vedea parul jucand in bucle largi pe umeri. Pardesiul verde intredeschis il lasa sa-i ghiceasca silueta. Sa o imbratiseze? Sa o sarute? Se opri langa el, arborand un zambet larg. Ar fi putut sa opreasca timpul, atunci, in loc.

- De ce-ai venit?

Intrebarea il lovi in moalele capului. I se parea iar ca viseaza. Duse mecanic mana la telefon, reciti mesajul primit. Se gandi la sticla de vin pe jumatate plina ramasa langa pat din seara trecuta. Isi dorea acum sa o fi baut pe toata. Se uita in jur sa vada daca o mai astepta cineva. Nu, nu era nimeni. Atunci ce teatru e asta, fiinta?!

-  Hai afara, as fuma ceva.

Se indrepta spre iesire. Pentru o clipa i se facu teama ca nu o sa-l urmeze. Si ce daca nu ar fi venit?! Auzii pasii ei in spatele sau. Se aseza in acelasi loc unde cu putin inainte o astepta. O privi. Se gandea ca are frumusetea chipului ce se stie iubit. Inca o data inima i se stranse. Isi aprinse o tigara. Se uita la tocul cizmei, desena ceva in zapada. Privirea ii urca incet pe corp. Nu stia daca e un vis, sau un cosmar. O vedea scotand din geanta un pachet de tigari.

- Ai un foc?

Poate ca ochii ii jucau feste, pentru ca o stia ca nu fumeaza. Ii aprinse mecanic tigara. Dar tu pari a altora Niciodata doar a mea A nimanui Se gandi iar la sticla de vin neterminata. Ii privea degetele albe ce tineau delicat tigara.

-   De ce-ai venit?

-  Mi-ai lipsit.  Am venit pentru ca-mi apartii.

O privi cum isi stinge tigara in zapada.

- Hai sa mergem, te iau cu mine.

Se asezase cuminte in dreapta lui. Mersera in tacere tot drumul. Se pierdeau in noapte. Cateodata intorcea capul spre el sa-l priveasca. Ar fi vrut sa-i ghiceasca gandurile. Zapada cadea necontenit. Noaptea parea mai alba. Opri masina. Acum urca treptele incet in spatele lui. Deschise usa. O lasa sa intre. O vedea asezandu-se incet in fotoliu, vrand parca sa nu deranjeze nimic in jur. Pentru prima data ii zambi cald, ca si cum isi amintea, isi amintea tot. Isi stranse picioarele cu bratele facandu-se tot mai mica. O privea ca pe un bibelou fragil, pe care l-ar putea sparge in orice clipa. Era aceeasi si totusi cum trecuse timpul si peste ea! Ii simtea suflet greu, ii intuia resemnarea. Era frumoasa si trista. Sau tristetea era toata il el?! Incerca sa se apropie de ea.

-Stai acolo! Vreau sa mi te amintesc!

Se rezema de pragul usii privind-o in continuare.

- O buna parte a viselor mele au luat forma si nu vad o piedica majora nici pentru viitor,dar stiu ca as fi renuntat si m-as fi intors in prima zi cand m-ai chemat. Oricat as fi fost de departe. Acum, cand nu mai existi, am inteles ca nu puteam sa am totul. Daca ar fi sa aleg din nou, stiu ca as opta pentru tine.

No comments:

Post a Comment